Continuatorul traditiei lui Patras este acum Dumitru Pop. Nascut intr-o familie saraca, el a studiat cu Patras inca de cand avea noua ani, petrecandu-si vacantele sculptand in miniatura cruci si fresce. Avand o vocatie deosebita pentru scoala el a studiat un timp la Timisoara, intorcandu-se apoi in Sapanta in 1977, dupa moartea lui Stan Ion Patras, traind si desfasurandu-si activitatea in umbra maestrului sau, locuind de asemenea si in casa acestuia.
    Stan Ion Patras a reusit sa transforme un loc aparent pustiu, in care timpul s-a oprit in loc, intr-un simbol al creatiei divine. Talentul, ingeniozitatea si mai ales munca sunt calitati incontestabile ale acestui maestru al arhitecturii, el reusind sa atribuie o semnificatie filosofica creatiei sale, potrivit careia viata reprezinta un timp al creatiei in care elementele cadrului natural isi aduc din plin contributia, ele simbolizand legatura stransa dintre om si natura. Prin toate aceste lucruri, Cimitirul Vesel din Sapanta va reprezenta intotdeauna un exemplu definitoriu al dezvoltarii culturii pe teritoriul Romaniei, ridicand totodata si prestigiul locului pe care a fost ridicat.