Se poate spune ca toate satele maramuresene reprezinta, din acest punct de vedere, o imensa galerie de arta populara, iar Cimitirul Vesel nu face exceptie. In zilele de sarbatoare, acest decor este completat de costumele localnicilor, puternic colorate, cusute cu migala si fantezie. De altfel, felul in care sapantenii si-au pastrat obiceiurile poate fi, pentru cei care viziteaza aceste locuri, o adevarata demonstratie de arta populara. Vestitele porti maramuresene - cum este si cea a cimitirului - sunt adevarate "carti de vizita" ale sculpturii in lemn. Maiestrit lucrate, ele au ca ornament elementul traditional pentru Tara Maramuresului - semnul soarelui, simbolul vietii. Dar cea mai reprezentativa caracteristica a comunei Sapanta sunt bisericile cu clopotnita inalta si cu acoperis de sindrila. Foarte dezvoltat este si mestesugul brodatului costumelor traditionale. In dupa-amiezele de duminica, atat barbatii, cat si femeile isi etaleaza costumele si danseaza, asa cum se face de veacuri. Femeile poarta basmale colorate, fuste inflorate si cojoace negre de oaie. Barbatii poarta pantaloni negri si cojoace albe. De la un sat la altul, in Maramures exista diferente in ceea ce priveste costumele, cea mai buna ocazie pentru a le admira fiind festivalurile care au loc de Pasti sau in luna decembrie, cand au loc paradele costumate si sapantenii poarta masti reprezentand diferite animale.
      In continoare vom vedea cum se desfasoara o nunta in satul Sapana.
      Pirostriile se pun in Cimitirul Vesel:
      In creierii muntilor, o localitate se impotriveste timpului prezent. In Sapanta, traditiile inca modeleaza viata. Casatoria se face dupa traditiile batranilor, dar numai daca baiatul are destui bani.Baietii muncesc o perioada in Occident pentru a fi siguri ca vor avea acces in casa soacrei,deoarece la ea se muta dupa nunta.
      Pop Grigore s-a insurat cu Stan Marie saptamana trecuta la Sapanta. Dis-de-dimineata, femeile din sat au sosit la casa miresei. Cortul din curtea casei astepta deja oaspetii, s-a muncit mult la el, dar merita. Trezita de sarutarile mamei sale, tanara de 20 de ani, studenta in Sighetul Marmatiei, e gata sa intre in randul femeilor maritate. Emotiile incep sa apara, glasul fetei se schimba, se apropie ora cand va purta costumul traditional de mireasa. Frumoase-s florile de pe costum, dar parca mai frumoasa e ea, floarea mamei, singura ei fata. Dupa ce drustele, domnisoarele de onoare, au imbracat-o pe Maria, mama ii impleteste parul balai si ii aseaza pe cap o coronita colorata. Verisoarele mai mici ale miresei o privesc si, chicotind impreuna, se gandesc cum vor arata ele imbracate precum ea, Stan Marie. Mireasa, impreuna cu drustele si cu drustii, partenerii drustelor, insotiti de un mic alai, pleaca la Biserica, unde-l vor intalni pe mire. In inima Cimitirului Vesel, biserica ortodoxa din Sapanta ii primeste pe tinerii miri cu usile deschise si interiorul plin de stergare brodate. Iisus Hristos ii priveste ingaduitor, este pictat peste tot in biserica. El pare a incuviinta legatura celor doi. Vizita la biserica nu a insemnat si cununia religioasa, acum preotul doar s-a rugat pentru cei doi, sa le mearga bine in viata. De la biserica, mirele si mireasa se despart, fiecare la casa lui, dar uniti in sentimente.La mireasa acasa se strang invitatii, la mire nu. Au venit sa-i tina companie miresei, dar si ca sa guste sarmalele. In acordul scripcarilor, mesenii se intrec in ai dori tot binele miresei. Afara ploua aproape fara oprire, 10 minute ploua,5 sta! Asa de productiva va fi si mireasa! Din cort, dintr-un glas inveselit de palinca se aude o poveste. Mesenii incep sa plece, se duc sa doarma. Vor sa dantuiasca in seara asta, ca vin lautarii, de la Sighetul Marmatie sa cante si sa-i incante.

      Drustii, cu mireasa, stegarul, cu mirele:
      Dupa ce invitatii au inceput sa se duca si pe la casele lor, drustele, mireasa si cu drustii incep sa impleteasca o cununa din barbanoc, o planta asemanatoare unei crengute, plina de frunze. Dupa cum cere traditia, lucrarea este inceputa de mireasa, sa-i poarte noroc in viata. Scripcarii dau din zongora si cetera. Melodia lor, speciala pentru ocazie, se canta demult. Chiar dinainte ca mama tinerei sa fie mireasa.Din gluma-n snoava, cununa incepe sa prinda forma. Mireasa-i cea mai fericita, a mai trecut un hop din calea fericirii ei. La indemnul soacrei mici se incepe un joc de invartita iute-iute! In joc intra mireasa si drustii, baieti si fete, cei mai buni prieteni ai miresei! Cand scripcarii termina de zanganit, drustii primesc cate o sticla cu palinca. Sa aiba ei, dar sa dea si la lume in sat, pe unde merg. Rolul lor este de a duce vestea ca se marita Stan Marie. De-acu, dantuiala-i gata pana seara. Mireasa incepe sa se pregateasca. Vrea sa fie cat mai frumoasa pentru alesul ei, Grigore.